Noile sondaje arata ca acum majoritatea britanicilor ar vota sa ramana in UE
Divortul intre Regatul Unit si Uniunea Europeana este consumat, la cinci ani de la refrendumul Brexitului de la 23 iunie 2016, insa disensiuni puternice continua sa existe cu privire la schimbarile profunde care abia incep sa se faca simtite, intr-un context bruiat de pandemia covid-19, relateaza AFP.

Aproape 52% dintre britanici au votat atunci in favoarea iesirii regatului din Uniune, iar 48% in favoarea ramanerii in blocul european. Rezultatului referendumului a provocat o unda de soc atat in tara, cat si in randul aliatilor sai europeni si nu numai.
Dupa mai multe amanari si dupa trei ani de psihodrama politica, Regatul Unit si-a ridicat ancora la 1 februarie 2020 si a intors spatele aproape unei jumatati de secol de integrare europeana, informeaza News.ro.
Aceasta plecare a fost urmata, de la 1 ianuarie, in urma unei perioade de tranzitie si unui acord comercial negociat dureros, de o iesire definitiva din Uniunea Vamala si din piata unica europeana.

De la inceputul anului, schimburile comerciale intre fostii parteneri au scazut, iar regatul inca nu a gustat din beneficiile unei tari ”independente”, cu un prestigiu revigorat pe scena internationala, asa cum a promis premierul conservator Boris Johnson, un mare campion al Brexitului.

MAJORITATEA BRITANICILOR, IMPOTRIVA BREXITULUI

Cu ocazia marcarii a cinci ani de la referendum, seful Guvernului a scos in fata progresele permise, in opinia sa, de ”decizia capitala” de a parasi UE, printr-o inasprire a imigratiei, succesul campaniei vaccinarii impotriva covid-19 si noi acorduri comerciale.
”Acum, ca ne refacem dupa pandemie, vom profita din plin de potentialul suveranitatii noastre regasite”, da el asigurari.

Intre timp, iesirea din UE mai degraba a afectat unitatea tarii.
Separatistii aflati la putere in Scotia - eurofili - vad o noua ocazie de a avansa in lupta lor pentru independenta, un mijloc, in opinia lor, de a se intoarce in UE.
Pentru prima oara, de generatii, britanicii nu se mai bucura de un acces liber pe continent - si viceversa -, intrucat libera circulatie a persoanelor s-a incheiat.
Divortul este de-acum deplin implementat, insa britanicii inca se mai intreaba care-i vor fi efectele.

Un semn al fracturii care persista, un sondaj publicat miercuri de Institutul Savanta ComRes arata ca 51% dintre britanici ar vota sa ramana in UE, in cazul in care referendumul ar avea loc azi, iar 49% ar vota sa iasa din Uniune.

”Impactul Brexitului nu se face inca simtit, pentru ca suntem prea acaparati, ca restul lumii, de covid-19”, apreciaza Diane Willis, intervievata de AFP pe o strada, la Edinburgh, capitala scotiana.
”Cred ca diavolul este in detalii si ca detaliile nu apar inca”, declara ea.
La Boston, un oras pro-Brexit din nordul Angliei, un muzician sexagenar, Stephen Clark, considera ca ”orice s-ar intampla, bun sau rau, e mai bine sa ai destinul in maini”.

CONSECINTE PE TERMEN LUNG

Brexitul nu inseamna, cu toate acestea, o intrerupere a tuturor legaturilor intre fostii parteneri.
In Regatul Unit, aproximativ 5,4 milioane de cetateni europeni au depus o cerere pentru a continua sa aiba resedinta in regat, pentru a-si pastra aceleasi drepturi de a munci si de a avea acces la securitatea sociala.
Este vorba despre mult mai multi cetateni europeni decat cei 3,4 milioane la care se astepta Guvernul britanic.
Acest lucru a indus o schimbare demografica ”masiva”, estimeaza un profesor de economie la King's College din Londra, Jonathan Portes, si ”consecinte sociale, culturale si politice pe termen lung, mult, mult timp dupa Brexit si dupa sfarsitul liberei circulatii a persoanelor”.

In afara de persoane, Bruxellesul si Londra vor fi nevoite sa-si aprofundeze relatia politica, apreciaza un expert, in pofida faptului ca relatia lor este otravita de punerea in aplicare a partii Acordului Brexitului cu privire la Irlanda de Nord.
Unionistii nord-irlandezi, atasati Coroanei britanice, se simt ”tradati” de acest text, justificat prin necesitatea pastrarii pacii in provincia britanica, dupa decenii de ”tulburari” sangeroase, printr-o evitare a ridicarii unei noi frontiere fizice cu Irlanda vecina, un stat membru UE.

”Va trebui sa ne asezam si sa discutam cu statele membre (UE) si sa incepem sa ne gandim la felul in care putem clabora mai larg - nu in contextul comertului, ci pentru a face sa functioneze relatia noastra politica”, pentru a raspunde astfel unor amenintari mondiale comune, subliniaza directorul centrului de reflectie UK in a Changing Europe, Anand Menon.
Sursa:stiripesurse.ro