Camera Lorzilor a intrat in conflict cu guvernul May pe tema Brexitului
E pur si simplu razboi deschis intre Camera Lorzilor si guvernul May pe chestiunea Brexitului. In decurs de o saptamana, guvernul conservator a incasat doua infrangeri sonore, ambele in Camera superioara de la Londra.
Ca urmare, s-a deschis intr-o maniera definitiva criza institutionala care exista de fapt de mai multe luni intre Lorzi si executiv privind procedurile de iesire din Uniunea Europeana.
Doua voturi fundamentale au scos in evidenta aceasta prapastie. Primul, acum doua zile, i-a gasit pe Lorzi votand compact pentru recunoasterea unei serii de drepturi cetatenilor europeni rezidenti pe teritoriul britanic, aceasta pentru a evita ca sa fie considerati doar simpli imigranti.
Al doilea vot, mai actual, a vazut crescand un front transversal al Lorzilor compus din laburisti, liberal-democrati si cativa dizidenti din partidul conservator, care au votat un amendament la legea de activare a procedurilor de iesire din UE cu care Camera Superioara a impus ca Parlamentul sa aiba ultimul cuvant (chiar cu drept de veto) in faza finala a acordului cu Europa.
Din punct de vedere structural, legea ar putea si sa nu produca efecte radicale: aprobarea amendamentelor este de fapt acum supusa votului Camerei Comunelor care, cel putin acum, pare orientata sa refuze modificarile introduse de Lorzi si deci ar putea acorda Theresei May puterea de a prezenta celorlalte State memebre ale Uniunii comunicarea oficiala privind hotararea de activare a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, fara a mai fi obligata sa se prezinte in fata Camerelor.
Din punct de vedere institutionnal, confruntarea dintre executiv si una din cele doua Camere afecteaza sigur planurile guvernului May, care a facut din activarea procedurilor de iesire din Europa obiectivul principal al politicii sale.
Confruntarea dintre puterea executiva si puterea legislativa a condus inevitabil multi parlamentari si observatori sa puna in alerta societatea britanica asupra acestei tensiuni institutionale.
Sustinatorii amendamentului s-au agatat de dreptul Parlamentului sa hotarasca ca reprezentanti ai poporului Regatului Unit, asupra soartei unui eveniment atat de radical pentru societatea britanica si pentru relatiile Londrei cu restul lumii.
Printre sustinatorii propunerii votului din Parlament, merita o atentie cuvintele Lordului Heseltine, un istoric, deputat conservator, cara a afirmat foarte direct ca Parlamentul este unicul si ultimul aparator al suveranitatii nationale, concluzionand cat de important este ca acesta sa aiba ultimul cuvant asupra unei alegeri care va afecta, inevitabil, viitoarele generatii britanice.
Alti parlamentari considera ca Parlamentul vrea sa-si aroge dreptul de a hotari soarta poporului britanic, trecand peste votul de la referendumul din iunie 2016. S-ar putea produce o ruptura intre Lorzi si electorat, din cauza acestei hotarari a Camerei superioare, mai ales ca ea nu exista pe o baza electiva asa cum e Camera Comunelor.
Sub acest aspect, e evident ca dezbaterea nu priveste numai legea asupra activarii art. 50 de la Lisabona, ci imbraca o arie mult mai ampla, ca raporturile de forta intre alegerea directa a poporului si democratia reprezentativa, care comporta multe dubii asupra votului la referendum.
Sursa:evz.ro
